Depeşă pentru un boboc pufos de gâscă

Dragă ghiduş şi pufos boboc de gâscă canadiană, cel care ai rămas în urma cârdului, trebuie să-ţi fac o mărturisire: era prin martie, cu mulţi ani în urmă, când abia aterizasem la Toronto. Atunci am văzut primul cârd de gâşte canadiene cenuşii, suple şi graţioase păscând pe imaşul dintre blocuri.

M-a dus gândul cum să prind eu una şi s-o pun pe varză.

Nu glumesc. Mă cutremur numai când îmi aduc aminte.

 Da, te-am văzut pe varză, rumenit la cuptor. Gândul şi pofta n-au avut nicio reţinere,

Nu s-a-ntâmplat niciodată dar aşa, că chestie, m-a luat cu cald când mi-am amintit, văzându-te, de mine la începuturile imigraţiei, de cum eram... Văleu.

Pace? Haide, treci şi tu cu vederea ... Vine Paştele şi acuşi schimbi puful cu pene!
(foto National Geographic)